Loredana Hanzu-Pazara, Maria Şuţa and Cristina Şuţa

REZUMAT

Introducere. Procesele distructive din artrita reumatoidă (AR) încep din primele săptămâni sau luni de boală astfel încât diagnosticul precoce şi instituirea timpurie a tratamentului devin imperative.

Obiective. Studiul îşi propune analiza caracteristicilor clinice, biologice şi imagistice ale pacienţilor cu artrită reumatoidă precoce diagnosticaţi conform criteriilor ACR/EULAR 2010 şi compararea performanţei acestora cu vechile criterii ACR 1987 în stabilirea diagnosticului.

Material şi metodă. S-a efectuat un studiu prospectiv care a inclus 50 de pacienţi cu artrită reumatoidă precoce clasificată conform noilor criterii ACR/EULAR 2010, obţinându-se date demografice, date privind caracteristicile clinico-biologice şi imagistice ale bolii. S-a analizat ponderea fiecărui criteriu şi s-a comparat valoarea diagnostică a criteriilor din cele două clasificări.

Rezultate. Diagnosticul de AR a fost confirmat printr-o medie crescută a scorului ACR/EULAR 2010 (7,24 ± 1,422). Majoritatea pacienţilor (92%) au avut sindrom biologic de inflamaţie, durata simptomelor peste 6 săptămâni a fost prezentă la un procent de 84%, iar afectarea poliarticulară a fost întâlnită la 78% din pacienţi. Serologia pozitivă (FR, anti CCP sau ambele) a fost prezentă la 78% din pacienţi (56% au prezentat titruri mari de FR sau anti-CCP). Numai 60% dintre pacienţii incluşi în studiu ar fi fost diagnosticaţi ca AR precoce folosind criteriile de clasificare ACR 1987.

Concluzii. Criteriile ACR/EULAR 2010 au dovedit o performanţă mult crescută pentru diagnosticul formelor precoce de boală comparativ cu cele elaborate în 1987.

Cuvinte cheie: artrită reumatoidă precoce, ACR/EULAR 2010, ACR1987

Full text | PDF

Săndica Albină, Ana-Maria Ramazan, Mădălina Iliescu, Cristina Şuţa and Maria Şuţa

REZUMAT

Context. Sindromul de umăr dureros este o afecţiune frecventă şi adesea are o evoluţie nefavorabilă pe termen lung. Cauzele cele mai frecvente ale durerii de umăr sunt afecţiunile locale periarticulare identificabile, în majoritatea cazurilor, prin ultrasonografie. Tratamentul conservator al tendinopatiei coafei rotatorilor este similar indiferent de tendonul afectat, dar poate diferi în funcţie de tipul lezării. Diferenţierea între formele de leziuni ale tendonului (tendinită, tendinoză, ruptură parţială sau totală) poate fi făcută şi cu ajutorul ultrasonografiei (US).

Obiective. Identificarea rolului ultrasonografiei în diagnosticarea şi stabilirea planului terapeutic pentru tendinopatiile de suprasolicitare ale umărului.

Material şi metodă. Studiul nostru observaţional prospectiv a inclus 51 de pacienţi cu umăr dureros atraumatic, internaţi în Spitalul Clinic de Recuperare Eforie Nord şi Departamentul de Reumatologie al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, în perioada octombrie 2012 – aprilie 2013. Evaluarea celor 51 de pacienţi a inclus: examinare clinică a umărului, analize de laborator şi o evaluare imagistică (rezonanţă magnetică nucleară – RMN şi US de umăr) pentru stabilirea patologiei coafei rotatorilor. Analiza statistică a fost efectuată cu ajutorul programului SPSS-18, considerând cu semnificaţie statistică un p<0,05.

Rezultate. Grupul de studiu a avut o vârstă medie de 55,31±9,99 ani, cu preponderenţa sexului feminin (70,6%). Din coafa rotatorilor, tendonul muşchiului supraspinos este cel mai des afectat atât la RMN (82,35%), cât şi la ecografie (71,4%). Rezultatele ecografiei sunt comparabile cu cele de la RMN pentru tendinopatia de suprasolicitare exprimată prin tendinoza de supraspinos, de subscapular sau de rotund mic. Cea mai bună compatibilitate identificată între RMN şi US de umăr a fost pentru evidenţierea leziunilor tendonului bicipital (likelihood ratio=4,07, Kappa=0,426, p=0,001).

Concluzii. Ecografia poate fi folosită la diagnosticarea şi stabilirea planului terapeutic pentru umărul dureros atraumatic de cauză periarticulară.

Cuvinte cheie: umăr dureros, tendinopatie, coafa rotatorilor, ultrasonografie, RMN

Full text | PDF

Loredana Hanzu-Pazara, Maria Şuţa, Cristina Şuţa and Alina Martinescu

REZUMAT

Obiective. Cercetătorii evidenţiază diferite asocieri ale alelelor HLA cu artrita reumatoidă. Studiul nostru tentează asocierea între manifestarea fenotipică dată de caracteristicile principale ale bolii, definite prin criteriile de clasificare folosite în cercetare, cu fondul genotipic dat de prezenţa anumitor alele HLA-DRB1.

Material şi metodă. Au fost evaluaţi prospectiv pacienţi diagnosticaţi cu artrită reumatoidă precoce conform noilor criterii de clasificare ACR/EULAR 2010, obţinându-se date demografice, date privind caracteristicile clinicobiologice şi genetice care au fost integrate comparativ în vederea stabilirii de asocieri semnificative.

Rezultate. A fost observată frecvenţa semnificativ crescută a alelelor *04 (17% vs. 8,98%; p = 0,0474) şi *10 (5% vs. 1,12%; p = 0,0477), dar şi a celorlalte alele potenţial conţinătoare de epitop comun ca *01 (15% vs. 8,42%; p = 0,0900). Stratificarea cotei de risc a adus în prim plan alela *10 (OR=4,63), urmată de alelele *04 şi *07 (OR=2,07 şi respectiv OR=2,15). Semnificativă statistic a fost asocierea negativă dintre alela *13 şi prezenţa factorului reumatoid (p=0,052). Serologia pozitivă s-a corelat cu alela *04; aceasta s-a corelat semnificativ statistic cu anticorpii antipeptid ciclic citrulinat (p=0,030), în contrast cu factorul reumatoid. DAS28 care s-a corelat semnificativ cu principalele alele potenţial conţinătoare de epitop comun (p=0,014), dar şi cu alelele *04 sau *14 în particular. Asiaticii au prezentat parametrii de severitate a bolii net superiori, comparativ cu pacienţii caucazieni, şi nu în ultimul rând un titru mare de anticorpi anti-peptid ciclic citrulinat, pe un tipar genetic dominat de alela *04.

Concluzii. Tiparul genetic pare să influenţeze în mod diferit sub-populaţii distincte de pacienţi cu artrită reumatoidă precoce. Este nevoie de o nouă abordare care să permită evaluarea pacientului cu această patologie, în strânsă corelare cu manifestările fenotipice pentru o diagnosticare precoce, eficientă, care are deja la bază o clasificare revoluţionară a criteriilor de boală.

Cuvinte cheie: HLA-DRB1, artrită reumatoidă precoce, ACR/EULAR 2010

Full text | PDF