Maria-Magdalena Negru, F. Berghea, C. Iancu, A. Bălănescu, V. Bojincă, Ioana Săulescu, L. Groşeanu, D. Opriş, M. Abobului, V. Vlad, A. Borangiu, D. Predeţeanu and R. Ionescu
REZUMAT
Afectarea musculară este una dintre cele mai puţin studiate şi în acelaşi timp una dintre cele mai puţin cunoscute entităţi dintre manifestările extraarticulare din PR.
Obiectiv. Evaluarea statusului vitaminei D la un lot de pacienţi cu poliartrită reumatoidă şi miopatie clinic prezentă şi stabilirea unor corelaţii cu indici clinici şi electromiografici de activitate musculară.
Material. Am evaluat prospectiv un lot total de 45 de subiecţi, dintre care 25 de pacienţi cu poliartrită reumatoidă şi miopatie şi 20 de subiecţi sănătoşi, prezentaţi în Clinica de Medicină Internă şi Reumatologie a Spitalului Clinic „Sf. Maria“, în perioada septembrie 2013 – august 2014. Pacienţilor din grupul activ li s-a efectuat electromiografia, precum şi la 10 subiecţi din grupul de control. Am folosit metoda cu ac concentric pentru înregistrarea PUM şi analiza cantitativă multi-PUM. Vitamina D a fost evaluată prin dozarea nivelului seric de 25 (OH) vitamină D. Am urmărit corelarea EMG cu nivelul seric al vitaminei D şi cu parametrii clinici validaţi pentru testare musculară (VAS pentru durere musculară, scor testing muscular, testul de 6 minute mers, testul de ridicare de pe scaun, (TUG – timed up and go test, TGT – tandem test), cu titrul de enzime musculare specifice efectuate (CK, LDH) sau cu reactanţii de fază acută (VSH, CRP), cu gradul de activitate/disabilitate al bolii (DAS 28/HAQ).
Rezultate. Lotul total studiat (45 de subiecţi) a avut vârsta medie de 55,40 (14,57) de ani. Se remarcă predominanţa sexului feminin, raportul F/M fiind de 23:2 (92% femei şi 8% bărbaţi) în grupul activ şi 3:1 (75% femei şi 25% bărbaţi) în grupul control, acesta din urmă concordând cu distribuţia pe sexe cunoscută din datele din literatură (F/M de 2:1-4:1). Valoarea medie a nivelului seric de vitamina D la nivelul lotului activ a fost de 26,12 (13,18) ng/ml, 28% încadrându-se în categoria de insuficientă şi 40% în categoria de deficientă. La nivelul lotului de subiecţi clinic sănătoşi, valoarea medie a nivelului seric de vitamina D a fost mai crescută, de 29,71 (23,26), predominând (55%) cei cu deficienţă de vitamina D. Durata medie a bolii în grupul activ a fost de 10,16 (7,9) ani, iar a scorului de activitate al bolii (DAS28) de 4,1 (1,4), 66,7% dintre pacienţii cu PR având boala moderat sau intens activă (DAS28 > 3,2). Modificările EMG au fost mai bine exprimate în grupul activ, cu miopatie reumatoidă, faţă de grupul control, mai ales pentru parametrii studiaţi ai membrului superior (amplitudine medie, polifazism PUM). De asemenea, cele două grupuri sunt diferite semnificativ statistic (p = 0,028) în ceea ce priveşte patternul interferenţial (IP) la contracţie voluntară. Din lotul cu PR, 56% dintre pacienţi au avut un pattern interferenţial bogat (miogen) la o forţă musculară mai mică decât cea normală. În ceea ce priveşte nivelul seric de vitamina D şi diferiţi parametri EMG, aceştia din urmă au fost diferit distribuiţi în funcţie de apartenenţa subiecţilor la unul dintre subgrupurile de vitamină D (< 20 ng/mL, 20-30 ng/mL, >30 ng/mL).
Concluzii. În afectarea musculară din PR, una dintre cele mai puţin cunoscute entităţi dintre manifestările extraarticulare, în care deficitul de vitamina D este puternic corelat cu gradul de activitate al bolii, electromiografia pare a fi un instrument util în evaluarea miopatiei.
Cuvinte cheie: miopatie, poliartrită reumatoidă, vitamină D, electromiografie
Full text | PDF
