Alexandru G. Croitoru, Dan Piperea-Sianu, Carina Mihai, Daniela Badita, Cătălin Tilişcan, Victoria Arama and Stefan Sorin Arama

REZUMAT

Citokinele sunt molecule de tip polipeptidic cu funcţii de mesageri intercelulari, având roluri esenţiale în reglarea funcţiilor sistemului imunitar. Principalele subtipuri limfocitare eliberează citokine specifice, prin intermediul cărora îşi îndeplinesc funcţiile caracteristice. Limfocitele T Helper 17 (LTH17) au un rol esenţial în controlul patogenilor extracelulari. Studii recente atrag însă atenţia asupra contribuţiei esenţiale a acestui subtip limfocitar major în declanşarea şi menţinerea unor procese inflamatorii cronice. Astfel, în poliartrita reumatoidă (PR) stadiile iniţiale ale bolii se caracterizează prin selectarea unui anumit fenotip limfocitar, ce sintetizează interleukina-17A (IL-17A), cu efecte proinflamatorii locale semnificative, astfel încât se constată o relaţie de proporţionalitate directă între expresia IL-17 şi distrucţia articulară. De asemenea, interacţiunea dintre IL-17 şi factorul de necroză tumorală (TNF) poate contribui semnificativ la distrucţia tisulară şi la persistenţa sindromului inflamator întâlnite în această afecţiune. Mecanisme similare au fost observate şi în cazul spondilitei anchilozante sau artritei psoriazice. Descoperirea implicaţiilor fiziopatologice ale IL-17 în patogenia bolilor autoimune a condus la deschiderea unor noi orizonturi de tratament, fiind studiate în prezent noi metode de terapie biologică, cu acţiune directă sau indirectă.

Articolul de faţă sintetizează cele mai recente date referitoare la implicarea LTH17, dar şi a limfocitelor T helper 1 (LTH1) şi T reglatorii (LTreg) în patogeneza afecţiunilor autoimune.

Cuvinte cheie: citokine, limfocite, afecţiuni autoimune

Full text | PDF